FOTO VIDEO Alpiniştii care restaurează Crucea Eroilor de pe Caraiman: „E muncă de nebuni. Stăm ancoraţi la 2.000 de metri înălţime“

Trei alpinişti utilitari din Azuga şi Buşteni au sarcina de a recondiţiona crucea de pe Caraiman, monumentul dedicat eroilor din Primul Război Mondial. Considerată unul dintre simbolurile României, crucea de pe vârful Caraiman, monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial, a intrat într-un amplu proiect de restaurare şi conservare, finanţat cu fonduri europene. Implementat de Ministerul Apărării Naţionale, care e administratorul monumentului, proiectul valorează 20 de milioane de lei şi implică sablarea elementelor din metal, restaurarea soculului şi amenajarea unui muzeu în încăperile care sunt părţi componente ale structurii din piatră pe care e amplasată Crucea Eroilor. În spatele acestor detalii tehnice se află însă o muncă extrem de migăloasă şi, totodată, periculoasă, la care s-au înhămat trei tineri din Azuga: Andrei Pintenaru (35 de ani), Valeriu Nica zis „Cerbul“ (38 de ani) şi mezinul echipei, Andrei

Eugen Ghioarca, alias „Ghiocel“ (24 de ani). Echipa a început restaurarea crucii la începutul lunii august 2019, după ce mai multe echipe de alpinişti au renunţat la această sarcină. Dar ei au avut curajul necesar, s-au ancorat bine în corzi şi s-au suit pe monumentul din metal înalt de 40 de metri, aflat la altitudinea de 2.291 de metri. O muncă de nebuni „Restaurăm structura metalică şi procedurile sunt destul de complicate. Într-o primă fază, are loc sablarea cu nisip cuarţat, special, pentru ca apoi să urmeze grunduirea, iar în final vor fi aplicate mai multe straturi de vopsea specială, adusă din Germania, rezistentă la intemperii“, declară Andrei Pintenaru. Această primă etapă e şi cea mai dificilă. Fiecare centimetru pătrat în parte al structurii metalice e curăţat de vopseaua veche şi de rugină, acolo unde e cazul, cu un aparat special care propulsează nisipul cu putere. Fiind vorba de muncă la înălţime, într-un spaţiu deloc prietenos, cei trei alpinişti urcă pe cruce îmbrăcaţi într-un costum de protecţie, special, asemănător celui de cosmonaut care le îngreunează mişcările, dar care-i protejează. „Este o muncă de nebuni. Stăm ancoraţi în corzi, în două puncte de asigurare, cu o mască specială care vine cu aer suplimentar, cu un costum de sablare. Vezi printr-o ferestră mică. Suntem exact ca cei care merg pe Lună. E adevărat că ne îngreunează mişcările, pentru că este făcut dintr-un material special. Tot echipamentul cred că are cel puţin 50 de kilograme. Uşor nu este deloc, dar nu la asta mă gândesc, ci la onoarea pe care o am să fiu ales să restaurez acest monument, simbolul României“, continuă Andrei Pintenaru. FOTO Andrei Pintenaru „Străbunicul meu a lucrat la construcţia crucii“ Pentru Andrei, crucea de pe Caraiman are o cu totul altă semnificaţie decât ar putea să însemne acest monument pentru ceilalţi români. În urmă cu 90 de ani, străbunicul său a făcut parte din echipa care a participat la construirea Crucii Eroilor. Ştia din poveştile auzite în familie că străbunicul său a lucrat la nituirea elementelor metalice pe care Andrei le restaurează acum. Ba chiar ştia şi locul unde crucea a fost asamblată până să fie ridicată pe soclu, undeva la o 100 de metri depărtare faţă de amplasamentul actual. „Am mai mers acolo, pentru că ştiam unde sunt, unde s-au făcut piesele de nituire şi am găsit îngropate dălţi şi tot felul de alte lucruri. Am săpat după ele. Mi-au povestit bunicii cum cărau bucăţile din metal cu funicularul din Buşteni sus, la Piatra Arsă, şi de acolo, cu carele trase de boi, le aduceau la cruce şi aici le nituiau. Prima dată s-a făcut structura metalică şi după aceea au făcut soclul din beton, după ce au construit toată crucea. A fost o muncă titanică, dar atunci, când spunea cineva că are nevoie de o mie de inşi la Cruce, se adunau o mie de inşi acolo, nu ca acum, dacă mai găseşti zece oameni să vină să lucreze.“ Atestatul care-i permite să lucreze pe clădirile din Dubai Andrei, „Cerbul“ şi „Ghiocel“ n-au fost întâmplător selectaţi pentru un astfel de proiect. Nu oricine are dreptul să lucreze la o aşa altitudine. Andrei Pintenaru este alpinist utilitar internaţional, printre puţinii din România cu un astfel de atestat, care îi permite să lucreze pe cele mai înalte clădiri din lume. A obţinut atestatul în urmă cu câţiva ani, în urma unui examen susţinut la Braşov, singurul loc din ţară unde sunt evaluaţi alpiniştii utilitari internaţionali. FOTO Nica Valeriu, Pintenaru Andrei, Andrei Eugen Ghiarca, cei trei alpinisti care restaureaza Crucea Eroilor de pe Caraiman „Examenul e extrem de dificil. Noi lucrăm cu sisteme de siguranţă complexe, cele mai căutate în acest moment în întreaga lume şi pe care ar trebui să le folosească şi ceilalţi alpinişti. După ce ai obţinut atestatul eşti evaluat constant, odată la câteva luni. Sunt sunaţi chiar şi reprezentanţii firmelor pentru care lucrezi pentru a fi întrebaţi dacă ţi-ai făcut treaba bine“, spune Pintenaru. Colegii săi sunt şi ei alpinişti utilitari cu experienţă, cunoscători ai muntelui şi ai capriciilor lui. Toţi sunt născuţi la poalele Bucegilor, iar traseele de creastă nu mai au secrete pentru niciunul. Este o muncă de nebuni. Stăm ancoraţi în corzi, în două puncte de asigurare, cu o mască specială care vine cu aer suplimentar, cu un costum de sablare. Suntem exact ca cei care merg pe Lună. Andrei Pintenaru, alpinist utilitar Monumentul a mai fost restaurat în anii ’60 Istoria Crucii Eroilor începe în perioada interbelică. Iniţial, regele Ferdinand a hotărât să se ridice monumentul dedicar eroilor din Primul Război Mondial în alt loc, undeva în zona cunoscută drept „Clăbucetul Azugii“. În această zonă, care separă astăzi Predealul de Azuga, s-au dat lupte crâncene în octombrie 1916, iar momentul a rămas în istorie drept Bătălia de pe Valea Prahovei. Soldaţii români au avut menirea să împiedice Armata 9 germană să treacă munţii şi să pătrundă pe cel mai scurt drum către Bucureşti. Cea mai intensă luptă s-a dat pentru apărarea liniei de frontieră Clăbucet-Auzga, cu un succes reputat de soldaţii români care a determinat retragerea trupelor germane. Confruntări violente au avut loc inclusiv pe Valea Caraimanului şi pe crestele abrupte de sub Omu, la altitudini mari, de peste 2.000 de metri. La începutul secolului XIX, Azuga era una dintre cele mai importante oraşe industriale. Aici se aflau fabricile de şampanie, bere, ciocolată, salam, cherestea şi ciment care aprovizionau inclusiv Casa Regală. Soldaţii germani îşi doreau să ajungă în localitate tocmai pentru a-şi spori proviziile. N-au reuşit, iar regele Ferdinand a ţinut, zece ani mai târziu, să ridice un monument în cinstea ostaşilor români care au căzut pe câmpul de luptă din munţi. Prima dorinţă a regelui a fost să construiască această cruce în zina Clăbucetul Azugii, dar, la sfatul unui bătrân din Buşteni, locul a fost schimbat. Munţii Clăbucet nu sunt atât de înalţi precum Bucegii, iar răsplata simbolică pentru soldaţii români n-ar fi avut atât de mare vizibilitate. Acel bătrân i-ar fi indicat regelui locul actual, vârful Caraiman, unde în 1924 a şi început construcţia monumentului. Echipa care a construit monumentul a fost compusă din muncitorii ceferişti de la Direcţia de Poduri, de la secţiile mecanice de reparaţii şi întreţinere, dar şi Armata Română cu unităţile de Vânători de Munte ale Garnizoanei Sinaia. Lucrarea a fost finalizată în 1928, după moartea regelui Ferdinand. De atunci, Crucea Eroilor a mai fost restaurată o singură dată, între anii 1965-1967, iar anii care au trecut şi-au spus cuvântul. Soclul a fost vandalizat de turişti, plin de fisuri şi cu tencuiala căzută. În plus, în urmă cu câţiva ani, în încăperile de la bază au fost montate geamuri de termopan, care nu se potrivesc cu restul ansamblului. Pe scurt, avea nevoie urgentă de restaurare, iar acest lucru a fost posibil odată cu obţinerea unei finanţări erupene. Lucrările de restaurare au fost demarate pe 15 iunie 2018, iar proiectul trebuie terminat la finalul anului 2020. Pe lângă restaurare şi conservare, MAPN va amenaja un mic muzeu în cele două încăperi aflate în interiorul soclului, iar pe terasă vor fi amplasate telescoape cu vedere panoramică. De asemenea, crucea de pe Caraiman va beneficia şi de un nou sistem de iluminat care o va face vizibilă de la baza muntelui, inclusiv noaptea. SURSA FOTO Andrei Pintenraru, Nica Valeriu si Andrei Eugen Ghiarca

vezi foto/video: https://m.adevarul.ro/locale/ploiesti/foto-video-alpinistii-restaureaza-crucea-eroilor-caraiman-e-munca-denebuni-stam-ancorati-2000-metri-inaltime-1_5e6b51505163ec4271e846f1/index.html?fbclid=IwAR3s9h-lG4D2ZJKfqTciAyKTglP8sl3d-QY-VkqKiW20u4getIKlaIXwa0M

15.09.2020

sursa: adevarul

Free Joomla! template by L.THEME