Este controversat şi nu se ştie aproape mai nimic despre el. Şi, pentru mult timp, asupra activităţii sale va persista umbra cumplitului KGB. Fapt lesne de înţeles, având în vedere că este vorba despre un serviciu secret din spaţiul ex-sovietic şi, cu atât mai mult, de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova scrie ziuaveche.ro

Aparent, răspunsul la întrebarea din titlu este pe cât de lesnicios, pe atât de simplu. Kremlinul doreşte să scape de AIE. Caută să-i aducă iar la putere pe comunişti. Să consolideze forţele politice antioccidentale şi filoruse din Republica Moldova. Dar socoteala de acasă nu întotdeauna se potriveşte cu cea din târg. Ce face Rusia în situaţia în care una vrea şi alta poate?

Răul mai mic al Moscovei

Toamna politica fierbinte din Europa de Est poate fi inceputul unei noi epoci in spatiul ex-sovietic, spune Ingo Mannteufel.

In tarile din spatiul ex-sovietic starea de criza este in crestere, insa in Germania si Europa multi nu observa acest lucru. Cu toate ca Rusia si tarile invecinate acesteia, ca nici o alta regiune, este importanta pentru pastrarea pacii si bunastarii pe continentul

"Romanii din clasa de mijloc vad jocul politic ca un spectacol media vulgar, insa sunt prea apatici sa inlocuiasca partidele discreditate cu altele noi, care au o agenda ce-si propune rezolvarea problemelor", sustine o analiza a prestigiosului think-thank britanic Oxford Analytica. Raportul "Sistemul ii exclude pe cei energetici si idealisti", publicat joi, sustine ca Romania continua sa prezinte caracteristicile care au facut-o sa bata pasul

„Întreg poporul”, cum a fost flatat de către iniţiatorii referendumului, ne-a surprins din nou cu aritmetica sa originală. Referendumul constituţional din 5 septembrie a eşuat pe motivul participării insuficiente la vot – 29,05%. Un alt referendum constituţional nu este posibil mai devreme decât peste 2 ani de acum încolo. Cel puţin în următorii 2 ani nu vom avea un preşedinte „atotnorodnic”, ci unul emanat de Parlament, aşa cum sunt şi preşedinţii unor ţări ca Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Estonia, Letonia şi altele.

 La mulţi ani, Mitropolia Basarabiei!

La 14 septembrie s-au împlinit 18 ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. În afară

EXCLUSIV Ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, a vorbit, pentru „Adevărul”, despre relaţiile polono-ruse, despre referendumul eşuat din Republica Moldova şi despre Balcanii de Vest

 

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, omologul dumneavoastră de la Moscova, domnul Seghei lavrov, a fost invitatul special al reuniunii anuale a diplomaţiei poloneze, care a avut loc săptămâna trecută la Varşovia. Comentariile publice referitoare la acest eveniment au vorbit despre „o nouă eră în relaţiile polono-ruse". Despre ce este vorba?

Nevalidarea referendumului din Republica Moldova a luat prin surprindere nu doar clasa politică de la Chişinău ci şi pe observatorii străini. Deutsche Welle a vrut să afle de la parlamentarul creştin-democrat Manfred Grund, şeful forumului Germania - Republica Moldova, ce înseamnă rezultatul referendumului şi care ar putea fi cauzele absenteismului.

Invalidarea Referendumului pentru modificarea Constituţiei a produs o incertitudine în rândul politicienilor, dar şi a opiniei publice. Şi când te gândeşti că era doar un test de verificare: cât de solidă este alianţa de guvernământ, cine sunt actorii politici care râvnesc să acceadă în prime planul vieţii politice basarabene şi ce şanse reale posedă, dar şi cât de omogen sau reprezentativ s-a menţinut Partidul Comuniştilor, după eliminarea de la putere.

Victor Osipov: considerăm neavenită marcarea acestui eveniment de acum 20 de ani, care este rodul unui scenariu al fostelor servicii sovietice.

In timp ce la Chişinău zilele de sărbătoare s-au încheiat, la Tiraspol ele abia încep. Astăzi, 2 septembre, e ziua când în urmă cu 20 ani administratia tiraspoleana a decis desprinderea regiunii transnistrene de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Liderul de acolo, Igor Smirnov, nu oboseste sa spuna ca acest conflict transnistrean

Ion Suvac, un ţăran din satul Băhrineşti, judeţul Soroca (născut pe 12 octombrie 1924), nu se putea împăca nicidecum cu puterea sovietică. 

Nu a fost nici comsomolist, nici comunist, nici activist şi de zece ani nu lucra în colhoz. Considera că odată ce tatăl lui a fost membru de colhoz, el nu mai trebuie să scrie cerere pentru a fi primit, iar cârmuirea colhozului insista asupra cererii. A încercat să se aranjeze în alte locuri, dar nu a fost acceptat. Avea două clase făcute „la români” şi, într-o zi, a scris cu litere măşcate pe unul dintre pereţii casei sale: „Anunţ. Când oi muri eu, cine o să mă îngroape cu popă, la acela să rămână locul acesta”.

Nu ai cum să nu te revolţi contra sistemelor nocive, fie că în aparenţă acestea arată ca fiind vitrine ale democraţiei. Şi simţi când eşti oprimat şi îţi sunt suprimate intenţiile sau acţiunile.
Nu ştiu dacă ingineria verbală reprezintă reproducerea valorilor morale sau materiale, doar că astăzi este determinantă în contextul propulsării în ierarhia puterii. Snobii ajunşi politruci s-au instalat în faţa maselor. Furtul ideilor, suprimarea instinctelor care vor să se exprime public şi menţinerea unui sistem represiv la adresa entităţilor reprezintă cheia succesului unora din vârfurile puterii.

Free Joomla! template by L.THEME