Ce vrem de la Moldova? Este momentul
sa formulam in sfarsit cu claritate raspunsul la aceasta intrebare. Politica
noastra din spatiul CSI este prea vaga. Demonstram doua extreme de comportament
– de la indiferenta absoluta pana la indignare maxima. Dar de fapt,
in esenta, ce vrem de la ei?
Pozitia tarii explica multe din istoria si destinul
tinutului. Teritoriul Moldovei actuale se afla in sud-vestul Campiei Europei de
Est si ocupa cea mai mare parte a regiunii cuprinse intre Nistru si Prut. Din
punct de vedere geopolitic, aceasta este o zona limitrofa situata intre padure
in nord-vest si stepa, si arealul regiunii Marii Negre. Pe teritoriul Moldovei
se intersecteaza energiile sedentare si cele nomade, dialectica carora se afla
la baza structurii geopolitice a statalitatii rusesti, unde padurea cu succes
schimbator concureaza cu stepa, atingand intr-un final unitatea in siteza
eurasiatica.
Info-Prim Neo: Se crează impresia că
Federaţia Rusă se comportă în raport cu Republica Moldova, Independentă, ca şi
„cânele grădinarului”: nici lui nu-i priesc legumele şi nici altora nu le
permite să le guste. Rusia nu este nici în relaţiii bune, nici în relaţii rele
cu Moldova.
Info-Prim Neo: Domnule Preşedinte, pe cât de
mult Republica Moldova de astăzi seamănă cu cea din aspiraţiile Dumneavoastră
de acum 19 ani?
Mircea Snegur: - După cum ne-am propus la 27
august 1991, Republica Moldova,
desprinsă, la iniţiativa intelectualităţii şi a clasei politice de atunci şi
prin susţinerea masivă a populaţiei, de imperiul sovietic, pe parcursul
perioadei nominalizate s-a consolidat ca un stat independent, democrat, bazat
pe drept, recunoscut pe arena mondială şi fiind admisă în organismele
internaţionale. Vă asigur: nu este puţin.
Părintele Petru Buburuz: „Pe
Patriarhie nu o mai interesează de-acum educaţia creştinului si indreptarea lui
spre împărăția lui Dumnezeu, dar o interesează numai politica.”
Patriarhul
Rusiei Kiril a declarat că biserica pe care o conduce se roagă pentru „orientarea
politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Potrivit
unui comunicat al bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kiril a făcut declaraţia
la întrevederea cu mitropolitul Moldovei, Vladimir avută sâmbătă la mânăstirea
Solovki din Rusia.
În urmă cu circa două săptămåni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că
o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată,
un adevărat råu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decåt cel al
Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus
că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile
petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest råu, loc unde s-ar
putea afla importante resurse de hidrocarburi.
În urmă cu circa două săptămâni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că
o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată,
un adevărat râu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decât cel al
Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus
că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile
petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar
putea afla importante resurse de hidrocarburi. Pentru cititorii interesaţi de
acest subiect, ziarul „Curentul“ a dorit să afle mai multe detalii despre această
descoperire care ar putea oferi Mării Negre o nouă dimensiune, atât din punct
de vedere ştiinţific, cât şi economic. La solicitarea „Curentului“ au răspuns
dr. Jeff Peakall şi dr. Parsons, doi dintre cercetătorii care conduc acest
proiect, care ne-au oferit informaţii mult mai precise despre ce înseamnă
această nouă descoperire din Marea Neagră. Cercetarea este finanţată de către
Consiliul de cercetare a mediului natural din Marea Britanie şi este condusă de
către dr. Peakall şi dr. Parsons, de la Universitatea din Leeds.
Cercetarea îi implică de asemenea şi pe dr. Russ Wynn, de la Centrul Naţional
de Oceanografie din Southhampton, şi pe Rick Hiscott şi Ali Aksu, de la
Universitatea Newfoundland din Canada. Parteneri în acest proiect mai sunt
Centrul Naţional turc de Oceanografie din Izmir,
iar din partea turcă, cercetarea este condusă de Piri Resis. Redăm
în continuare dialogul purtat cu cercetătorii britanici:
Scandalul diplomatic dintre
Romania si Rusia s-a intensificat si este dezbatut in toata presa centrala de
joi. Din Jurnalul National aflam ca scandalul se lasa cu amenintari, in timp ce
Gandul ne anunta ca Moscova reactioneaza si acuza Bucurestiul de
"nepasare".
Interviu cu Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi
aprecierea regimului comunist
Dle Caşu, condamnarea comunismului în România s-a făcut în baza Raportului
Final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din
România, coordonat de prof. Vladimir Tismăneanu. Iată că în Republica Moldova
s-a discutat timp de jumătate de an despre Raportul Comisiei pentru studierea
şi aprecierea regimului comunist din RM şi… spiritele s-au liniştit. Unde
se află în prezent studiul comisiei şi de ce nu este făcut public?
Este adevărat, în România, comunismul a fost condamnat în baza raportului
Comisiei Tismăneanu, creată în mai 2006. Comisia din România a lucrat şase
luni, aşa încât la 16 decembrie 2006 – cu doar două săptămâni înainte de
accederea României în UE
–preşedintele Băsescu a prezentat în faţa parlamentului un rezumat al
raportului Comisiei în care comunismul a fost condamnat ca un regim criminal şi
ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior în Estonia, Letonia şi
Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la
Chişinău. În R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a
fost creată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie
2010.
Ideea nu era nouă. Câţiva intelectuali sau oameni politici din afara PL –
partid care pretinde pe nedrept a fi pioner în acest sens – au cerut formarea
unei comisii în baza căreia să fie condamnat regimul comunist din fosta RSS
Moldovenească. Când ne-am întâlnit cu preşedintele interimar (mijlocul lunii
ianuarie), am propus să se specifice clar că iniţiativa creării comisiei vine
din partea societăţii civile, şi nu a unui partid politic. Domnului Mihai
Ghimpu nu i-a plăcut această propunere. Din contra, s-a arătat chiar îngrijorat
de o asemenea perspectivă. Problemele care au apărut ulterior în ceea ce
priveşte percepţia publică a Comisiei pentru studierea comunismului se trag
anume de aici. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm meritul preşedintelui
interimar de a întinde mâna istoricilor şi de a iniţia deschiderea pe larg a
arhivelor.
Generalul de brigadă Aurel Rogojan rememorează pentru
Jurnalul Naţional într-un serial, începând de astăzi, momentele - cheie ale
anului 1989, aşa cum au fost ele receptate în centrul de comandă al
Departamentului Securităţii Statului.
În acel an, Aurel Rogojan (locotenent-colonel) era împuternicit la comanda
Serviciului Independent Secretariat-Juridic al Departamentului Securităţii
Statului, în care calitate îi revenea şi atribuţiile de secretar al
Consiliului de Conducere al DSS. Anterior, între anii 1977-1985, a fost şeful
de cabinet al generalului-colonel Iulian Vlad, cel care conducea din octombrie
1987 Securitatea Română.
Din această poziţie a fost martor la operaţiunile specifice frontului din
umbră şi a trăit anul 1989 cu intensitatea celui care a avut acces la secrete
teribile şi astfel amintirile sale sunt extrem de valoroase pentru
cercetători şi istorici. În episodul din acest număr generalul de brigadă
Aurel Rogojan redă atmosfera acelei perioade, din perspectiva principalelor
evenimente, aşa cum a resimţit-o ca ofiţer al DSS.
Anul operativ 1989 a început cu o trădare. Şeful
sectorului spionaj în spaţiul european de limbă germană, Liviu Turcu, se
foloseşte de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Era
punctul terminus al trădărilor post-pacepiste, care, toate la un loc, au adus
prejudicii mai mari decât cele determinate de marşrutizarea politică ( n. r. -
termen folosit în domeniul serviciilor de informaţii şi care înseamnă
orientarea unui agent către un alt obiectiv decât cel avut până la momentul
respectiv) a lui Pacepa în braţele spionajului şi contraspionajului
Statelor Unite ale Americii.
Reteta relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti: Normalitate si
Pragmatism
Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist
si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii
Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992
in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada
Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de
Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada
1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in
diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea
perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii
Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala
"British American Tobacco" Moldova.
Reporter: Domnule Ambasador, dupa o
perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi
primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?
Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin
consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din
ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident
ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica
Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare
de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor
strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor:
valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin
revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea
mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea
in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile
interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe
deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in
domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest
domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea
acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei
privind micul trafic la frontiera moldo-roman.
Circa 4,1% din banii murdari care circulau în lume în 2002 (115,5 mld.
dolari) aveau ca ţară de origine România
Miliarde de euro ţinute de români în străinătate aşteaptă
să se întoarcă în ţară. Repatrierea acestora printr-o amnistie fiscală este
decizia pe care guvernanţii trebuie să şi-o asume pentru a relansa
economia.
Peste zece miliarde de euro sunt deţinute de cetăţenii români în bănci şi
offshore-uri din întreaga lume. Asta într-o estimare rezervată, pentru că alte
calcule indică valori de până la zece ori mai mari. Fie că sunt bani
„negri" fie că sunt doar de un „alb" mai murdar, ei nu pot fi
cheltuiţi după bunul plac de către proprietarii lor, de teama organismelor
internaţionale care urmăresc şi verifică operaţiunile bancare realizate dinspre
şi către paradisurile fiscale. Introducerea acestora în circuitul legal,
printr-o amnistie fiscală, este, în actualul context, una dintre puţinele
măsuri pe care Guvernul le mai are la îndemână pentru a repune economia în
mişcare. Are nevoie
doar de curaj, înţelepciune şi capacitate de comunicare.
Reteta relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti: Normalitate si
Pragmatism
Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist
si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii
Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992
in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada
Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de
Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada
1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in
diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea
perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii
Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala
"British American Tobacco" Moldova.
Reporter: Domnule Ambasador, dupa o
perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi
primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?
Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin
consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din
ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident
ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica
Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare
de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor
strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor:
valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin
revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea
mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea
in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile
interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe
deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in
domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest
domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea
acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei
privind micul trafic la frontiera moldo-roman.
Asadar, odata cu venirea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la
putere a fost totalmente modificata atitudinea, abordarea, precum si modul de a
trata raporturile bilaterale, ele intrand pe un fagas al normalitatii. Intre
Republica Moldova si Romania trebuie sa existe doar astfel de relatii, pornind
de la faptul ca apartinem unui spatiu comun istoric, cultural si lingvistic.
Reporter: Care sunt proiectele prioritare
care ar putea fi valorificate in viitorul apropiat in comun de R.Moldova si
Romania?
Iurie Renita: Prioritare pentru noi sunt multiple domenii, dar as starui
acum doar asupra a trei din ele: politic, economic si cultural. In domeniul
politic, cum am specificat mai sus, a fost o deschidere la toate comparimentele
si vom continua sa aprofundam si sa extindem colaborarea atat bilaterala, cat
si in cadrul organismelor internationale, europene cu sprijinul Romaniei,
intrucat integrarea R.Moldova in UE este un obiectiv fundamental. In acelasi
timp, vom opta pentru definitivarea cadrului juridic bilateral, ma refer in
special la acele documente care sunt de interes reciproc si figureaza pe agenda
bilaterala. Daca ambele parti vor ajunge la concluzia ca este necesara
elaborarea si semnarea oricarui document ce va contribui la consolidarearelatiilor bilaterale, din partea R.Moldova
va exista toata deschiderea si deplina disponibilitate. Cadrul juridic
este un proces de durata si unul flexibil. Procesul de integrare
a R.Moldova in UE reclama si va necesita si in perspectiva elaborarea si
semnarea unor noi documente menite sa asigure sprijinul si asistenta pentru
parcurgerea cu succes a etapelor de preaderare.
Dimensiunea economica este „top priority” pentru R.Moldova. Dorim sa
identificam si sa diversificam sursele energetice, conectarea la gazoductele
europene, sa realizam interconectarea sistemelor de asigurare cu energie
electrica si gaze naturale dintre cele doua tari. Nu poate fi neglijat nici
proiectul privind modificarea ecartamentului de cale ferata Iasi-Chisinau. Sunt
proiecte de importanta strategica pentru prezentul si viitorul european al
R.Moldova. Atat noi, cei din R.Moldova si tarile din spatiul ex-sovietic, cat
si Dvs in Romania, anterior ati resimtit repercusiunile sistarii aprovizionarii
cu gaze si de aceea nu trebuie sa ramanem dependenti exclusiv de una si aceeasi
sursa. Vom colabora cu partea romana pentru identificarea si punerea in
aplicare a celor mai bune solutii in diversificarea asigurarii securitatii
energetice a R.Moldova.
In ultimii 8 ani, dimensiunea culturala bilaterala a fost complet ignorata
la nivel oficial (concludente in acest sens sunt lipsa protocoalelor bilaterale
in domeniul educatiei, culturii si stiintei) si aceasta s-a facut cu buna
stiinta, deoarece intelectualitatea de la Chisinau, in marea ei majoritate, a
fost acea forta care a promovat relatii bune si foarte apropiate cu
Bucurestiul. Chiar mai mult decat atat, reprezentantii
intelectualitatii au fost pilonii care au mentinut si consolidat fundamentul ce
ne leaga. In general, relatiile cu Romania, inclusiv in domeniul
culturii, au fost intoxicate si ideologizate de o maniera bolsevica. Avem
aceeasi arta, cultura si traditii, de aceea in nici un caz ele nu trebuie sa fie
infectate de virusul ideologic. Dupa 2009, deopotriva cu alte domenii,
relatiile culturale au fost supuse procesului de oxigenare. Sunt in curs de
semnare la nivel guvernamental acorduri in domeniul culturii, au fost
restabilite relatiile in domeniul invatamantului. Continuam colaborarea pentru
extinderea cadrului legal in acest domeniu.
In putinul timp de cand ma aflu la Bucuresti, am sesizat o deschidere
totala din partea autoritatilor romane si ne straduim sa valorificam
conjunctura actuala extrem de favorabila. Sunt sigur ca vom colabora fructuos
pentru a realiza cat mai multe proiecte in comun.
Reporter: Ati vorbit mai sus de cadrul
juridic bilateral. La ce
documente va referiti, ce necesita a fi semnate in timpul apropiat, e vorba si
de Tratatul de baza bilateral?
Iurie Renita: Subliniez ca orice document care e benefic pentru ambele
parti este binevenit, indiferent de denumirea acestuia. Orice acord, tratat,
conventie etc care sunt necesare si acceptate atat la Chisinau, cat si la
Bucuresti e bine sa le semnam. Urmatorul document in proces de finalizare este
Acordul privind regimul de frontiera. Textul este definitivat, au ramas doar
niste aspecte procedurale. Vis–a-vis de alte intelegeri bilateralecurente sau de perspectiva voi reitera ca
orice document care va fi agreat in ambele capitale va fi binevenit. „Fortarea
notei” in relatiile bilaterale (inclusiv si in cele internationale) nu este cea
mai indicata modalitate de a obtine rezultatul scontat.
Reporter: Se poate vorbi astazi de o
strategie pe termen mediu si lung a R.Moldova privind relatiile cu Romania?
Iurie Renita: Cred ca da, pornind de la programul de activitate al
guvernului de la Chisinau, unde sunt stabilite directiile prioritare ale
colaborarii bilaterale cu Romania. Daca vorbim pe termen mediu, cred ca deja
prin semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera, am demonstrat ca
atunci cand exista vointa politica, lucrurile merg foarte bine. Pe langa
aspectele tehnice (deschiderea consulatelor) mai exista si dimensiunea economica
si interumana pe care urmeaza s-o valorificam. In perimetrul de 50 de km pe o
parte si cealalta a Prutului se afla rude, frati, prieteni, pentru ca istoria a
tras linia rosie pe Prut, insa n-a putut sa distruga relatiile umane. Conventia
a dictat necesitatea deschiderii consulatelor, iar diversificarea regionala a
acestora (la Balti, Cahul si Chisinau) a degajat considerabil activitatea lor.
Mizam mult pe asistenta Romaniei pentru parcursul nostru european.
Experienta si expertiza romaneasca e foarte importanta in acest proces dificil
pe care urmeaza sa-l parcurgem. E tocmai ceea ce se inscrie in contextul
strategiei de lunga durata a raporturilor bilaterale.
Reporter: Ce ne puteti spune de
Consulatul General al R.Moldova de la Iasi, cand se va deschide?
Iurie Renita: A fost deja desemnata o persoana care va activa in cadrul
Consulatului General de la Iasi (chiar saptamana aceasta va fi acolo!),
procesul de constituire al lui fiind in etapa finala. Ne dorim foarte mult ca
pana la 5 septembrie Consulatul sa fie operational, deschizandu-se o sectie de
votare pentru desfasurarea referendumului constitutional.
Reporter: Daca tot ati amintit de
referendumul din R.Moldova din 5 septembrie, cate sectii de votare se vor
deschide per ansamblu in Romania?
Iurie Renita: Pentru referendumul constitutional din 5 septembrie vor fi
deschise 6 sectii de votare pe teritoriul Romaniei: 2 sectii la Bucuresti
(Ambasada si Consulat), de asemenea va fi deschisa cate o sectie de votare la
Iasi,Galati, Timisoara si Cluj. Ne dam
seama ca la referendum vor fi absenti studentii, intrucat ei se vor afla in
vacanta, insa cu toate acestea ne-am straduit sa avem o reprezentare geografica
diversificata si sa cuprindem zonele unde sunt concentrati mai multi cetateni
ai R.Moldova. In cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale din noiembrie,
in functie de necesitati, numarul sectiilor de votare poate fi extins. In
timpul apropiat urmeaza sa identificam „concentrarea” cetatenilor nostri in
zonele Romaniei, vom lua in calcul si numarul mare de studenti care isi fac
studiile aici. Este obligatiunea noastra de a crea conditiile adecvate pentru
buna desfasurare a alegerilor si a oferi tuturor posibilitatea de a-si exprima
liber si nestingherit dreptul de a vota.
Reporter:R.Moldova face parte din euroregiunile
„Dunarea de Jos”, „Prutul de Sus”, „Siret-Prut-Nistru”. In ce masura sunt
valorificate aceste posibilitati pentru atragerea de fonduri europene, ce alte
activitati au fost facute?
Iurie Renita: Cu certitudine activitatea in domeniul euroregiunilor este
extrem de importanta. Din pacate nu au fost valorificate in deplina masura,
toate posibilitatile in acest sens, mai degraba, in virtutea unor factori
politici si procedurali decit celor economice. Un exemplu pozitiv, pot servi, totusi,
autoritatile din Galati si Cahul care au stiut sa valorifice posibilitatile din
euroregiunea Dunarea de Jos. Cred ca trebuie facut traininguri cu autoritatile
publice din raioanele, judetele incluse in euroregiuni pentru a li se aduce la
cunostinta ce posibilitati exista. Cred ca ar trebui ca si partenerii nostri
romani din aceste euroregiuni sa se implice mai activ, pentru identificarea
avantajelor de care beneficiem ambele state. E bine sa ne armonizam si
sincronizam actiunile pentru beneficiul tuturor care fac parte din aceste
euroregiuni (inclusiv Ucraina) si sa eliminam factorul politic. Toti cei care
suntem implicati in aceste proiecte trebuie sa avem mai multa insistenta si
bunavointa. Din experienta activitatilor euroregiunii Dunareade Jos pot fi exemplificate cele cu caracter
preponderent economic si cultural cum ar fi: expozitiile specializate
organizate la Cahul si Galati, Conferintele internationale si bursele de
contacte organizate de catre Camerele de Comert, precum si festivalurile de
cultura si arta. Un loc aparte ii revine, in fortificarea sistemului
educational, Universitatii „Dunarea de Jos” de la Cahul.
Reporter: Ce asteptari aveti, in
special de la Romania, sa vina cu mai multe investitii in economia Moldovei, sa
fie un partener credibil al Chisinaului pentru institutiile europene etc? Cum
pot fi impulsionate investitiile reciproce?
Iurie Renita: Factorul investitional este binevenit si salutabil, in
contextul necesitatilor economice de la Chisinau. Evident ca ne dorim ca
investitiile romanesti sa treaca cu mai multa fermitate si incredere Prutul, sa
fie cat mai multe si cat mai consistente, fie ca e vorba de afaceri cu capital
pur romanesc sau cu capital mixt. In R.Moldova avem deja cateva investitii cu
capital mixt: METRO, BRD, Draexlmaier Automotive care si-a relocat activitatile
sale pe teritoriul R.Moldova in 2007. Ne dorim cat mai multe, iar
climatul investitional este suficient de atractiv. De cand a
venit la putere, Alianta pentru Integrare Europeana a simplificat si eliminat
multe bariere, creand conditii favorabile pentru investitorii straini. Dupa cum
probabil cunoasteti, in R.Moldova a avut loc asa numitul proces de „ghilotina”,
iar aceasta reforma a fost inalt apreciata atat de cercurile de afaceri din
Moldov, cat si de institutiile internationale. De exemplu, Banca Mondiala in
sondajul sau „Cost of Regulating Business” a apreciat eforturile Guvernului
Moldova, plasand tara noastra in clasamentul sau de la pozitia 108 in 2009 la
94 in anul 2010. Profit de acest prilej pentru a indemna investitorii romani sa
treaca Prutul cu mai multa incredere si siguranta, deoarece ii asteapta un
profit garantat. La ora actuala, conform datelor statistice din Moldova, avem
inregistrate circa 490 de intreprinderi cu participarea capitalului romanesc,
iar soldul investitilor straine in aceste intreprinderi constituie 1 miliard
800 milioane lei moldovenesti (circa 116 mil euro), ceea ce reprezinta 7 la
suta din suma totala a investitiilor din R.Moldova. Pana in 2008, Romania era
partenerul numarul 1 al R.Moldova pentru export, iar odata cu aderarea Romaniei
la UE, au aparut exigentele comunitare datorita carora comertul bilateral a
trecut la o noua treapta de dezvoltare. Ne dorim ca pe viitor sa folosim toate
posibilitatile nevalorificate.
Reporter: Omologul Dumneavoastra de la
Chisinau, ambasadorul Marius Lazurca, a propus de curand infiintarea unei banci
comune romano-moldovenesti. Cum apreciati viabilitatea acestui proiect?
Iurie Renita: Este o idee buna, urmeaza sa-i identificam pe cei care o vor
materializa. Va asigur ca la Chisinau exista aceeasi dorinta. Este mai mult
decat necesara extinderea spectrului financiar-bancar romanesc in Republica
Moldova. Actualmente in Moldova activeaza filiala Bancii Comerciale Romane,
datorita aparitiei careia in anii 1998 a avut loc un flux considerabil al
investitiilor romanesti in Moldova. Recent a intrat pe piata moldoveneasca
siBT Leasing, si tot prin intermediul
filialelor sale din Romania au intrat pe piata bancara din Moldova si Groupe
Societe Generale si Raiffeisen Leasing. Tinand cont de deschiderea de azi a
autoritatilor ambelor state, cred ca ar fi bine sa existe si alte banci,
inclusiv cu capital romanesc pentru a facilita activitatile investitionale ale
agentilor economici romani si internationali.
Reporter: Care sunt domeniile de care
sunt interesati oamenii de afaceri moldoveni in Romania? Cu ce produse credeti
ca ar cuceri R.Moldova piata romaneasca?
Iurie Renita: Domeniul de interes al agentilor economici moldoveni pe
teritoriul Romaniei este extrem de larg si diferit. Acest lucru tine in primul
rand de oportunitatile si deschiderile pe care le ofera economia romaneasca,
luand in calcul si faptul ca Romania este membra a UE. Exista posibilitatea de
a fi un pod de legatura dintre piata de desfacere a UE si cei din tarile CSI.
Cea mai mare investitie cu capital moldovenesc din Romania este grupul de
companii Unicom. Pe langa specificul companiei -domeniul energetic, grupul deruleaza si
operatiuni de productie si comert, precum si servicii de securitate. Judetul
Prahova este tot un exemplu pentru interesele cetatenilor moldoveni de pe
teritoriul Romaniei. Aici ma refer in primul rand la fabrica de vinuri de la
Ceptura, proprietarii brandului Prahova Estate care deja s-a bucurat de
inaltele aprecieri ale consumatorilor autohtoni. Tot in judetul Prahova sunt un
numar mai mare de intreprinderi mici cu participarea capitalului moldovenesc,
producatori de materiale de constructii (pavaje, tigla metalica). In general,
incepand cu 2001 si pana in prezent in Romania sunt create curca 3400 de
intreprinderi cu participarea capitalului moldovenesc, majoritatea din ele
apartinand persoanelor fizice.
Reporter: Care au fost sau care sunt
principalele produse importate si exportate din Romania?
Iurie Renita: Exporturile noastre in Romania se plaseaza pe locul 2, dupa
Federatia Rusa. R.Moldova exporta in mod traditional in Romania produse
alimentare, textile. Structura exporturilor moldovenesti s-a schimbat
semnificativ timp de 15 ani. Actualmente, productia agricola a pierdut pozitia
dominanta, iar mai nou, au iesit pe primul loc fibrele, cablurile si alte
conductoare electrice izolate, datorita faptului ca anul trecut a fost deschisa
in Moldova compania Draexlmaier Automotive (la Balti). La fel se exporta multe
produse textile si incaltaminte (circa 12%), datorita intreprinderilor ce
activeaza in regim „lohn”. Au ramas in vigoare si exporturile de produse
alimentare, uleiuri vegetale, vin si must, covoare si altele.
R.Moldova importa din Romania 51 la suta produse petroliere. Acest produs,
nefiind unulfinit, este in continuare
inclus in circuitul productiv si creaza valoare adaugata pentru economia
nationala. In structura exporturilor schimbarile s-au produs mai lent, astfel
Moldova importa in continuare din Romania produse ca:mobilier, detergenti, tuburi si tevi
metalice, alte produse din aluminiu. 12% din fluxurile comerciale le reprezinta
comertul si serviciile. Acestea au crescut foarte rapid si sunt repartizate in
general in transport, servicii comunicatii, constructii, asigurari si cele de
afaceri, etc.
Reporter: Care este situatia cu
exporturile vinului moldovenesc in Rusia pentru ca au aparut informatii precum
ca Rusia ar vrea sa interzica acest export? In conditiile in care se
deterioreaza acest export in FR, exista sanse ca vinul moldovenesc sa ia calea
altor tari, inclusiv Romania?
Iurie Renita: Cu certitudine, pentru a nu ajunge in astfel de situatii, e
necesara diversificarea pietelor de comercializare a produselor moldovenesti,
inclusiv a produselor de vinificatie. Ministerul Agriculturii de la Chisinau a
elaborat, deja,un plan guvernamental
potrivit caruia, o tara straina nu va putea sa detina mai mult de 25 la suta
din exportul vinului moldovenesc. Vinul pentru R.Moldova este un brand, este
principalul produs de export care aduce beneficii considerabile economiei
moldovenesti. Daca au aparut probleme privind calitatea vinului moldovenesc, ar
trebui sa se pronunte expertii in domeniu. Ca sa dispara orice fel de
subiectivism, putem apela chiar la experti internationali ca sa ne faca o
analiza de specialitate. Daca se identifica vreun agent economic care n-a
respectat exigentele in domeniu, sa fie sanctionat si retrasa licenta de
export, insa nu trebuie generalizata situatia si nici politizata. Este extrem
de periculos sa „turmentam” politicul in relatiile comercial-economice
bilaterale. Rusia ramane a fi un partener strategic pentru noi, in special in
aspect economic, piata ruseasca trebuie valorificata, insa colaborarea s-o
facem corect si pe baza de reciprocitate.
In ce priveste reorientarea spre alte piete, recent premierul Filat a
convenit cu reprezentantii UE dublarea volumului de export a vinului
moldovenesc in spatiul european. Ne dorim sa exportam si in Romania cat mai
mult vin. De exemplu, Polonia se afla in fruntea tarilor din UE care procura
cel mai mult vin moldovenesc, iar Romania se afla pe locul 6. Dorim ca Romania
sa urce, cel putin, vreo 4 trepte pe aceasta scara.
O importanta extrem de mare este legata si de aspectul de promovare a vinurilor
pe piata UE, sa fim mai insistenti in promovarea produselor noastre pentru a
reusi sa convingem consumatorii europeni, care, din firea lor, sunt mai
conservatori.
Reporter: Exista semne de avansare in
solutionarea conflictului transnistrean?
Iurie Renita: Avem motive sa fim optimisti in aceasta privinta. In primul
rand, aceasta chestiune se bucura de o alta abordare de catre actuala
guvernare, a fost desemnat un viceprim–ministru responsabil de problema in
cauza. Se pune accentul pe comunicarea directa cu oamenii de acolo,
implementarea mai multor proiecte sociale cu finantare locala si
internationala, deoarece majoritatea locuitorilor din raioanele de Est sunt
cetateni ai Republicii Moldova. Regimul Smirnov mai devreme sau mai tarziu va
pleca de acolo, important este ca partea dintre Prut si Nistru sa devina mult
mai atractiva sub aspect economic. Europenizarea R.Moldova este unul din
semnalele clare pentru locuitorii din stanga Nistrului ca R.Moldova are o
perspectiva europeana.
Dosarul transnistrean este dependent de factorul extern, de implicare
internationala si e necesara mai multa initiativa si actiuni concrete din
partea celor ce fac parte din mecanismul 5+2. Privim cu optimism memorandumul
Merkel-Medvedev, care creazaposibilitatea de a revigora discutiile atat in cadrul bilateral, cat si
a formatului respectiv. Germania are un cuvant important in UE si implicarea
ei, dar si a UE, in general, este mai mult decat necesara. Mesajul este
incurajator privind avansarea in solutionarea acestui dosar. As considera ca,
la etapa initiala, UE ar putea sa treaca de la statutul de observator la cel de
mediator in cadrul formatului 5+2, ulterior acest mecanism fiind consolidat si
de catre statutul SUA.
Reporter: Cum ar trebui sa priveasca
Romania discutiile pe marginea dosarului transnistrean purtate in ultima
perioada de Ianukovici-Medvedev siMerkel-Medvedev?
Iurie Renita: Colegii si partenerii de la Bucuresti ne sustin in actiunile
noastre menite sa contribuie la identificarea celor mai bune solutii pentru
solutionarea definitiva a acestei probleme. Romania are posibilitatea de a se
implica in acest proces dificil prin intermediul a doua mecanisme
internationale - OSCE si UE.
Reporter: In contextul organizarii
referendumului si alegerilor in R.Moldova in toamna acestui an, vor fi deschise
sectii de votare in raioanele de Est (Transnistria)?
Iurie Renita: Regiunea transnistreana este parte componenta a R.Moldova,
deaceea ne dorim foarte mult ca toti cetatenii nostri din aceasta regiune sa
aiba posibilitatea de a vota fara obstacole atat la referendum cat si alegerile
parlamentare si prezidentiale.
Reporter: Ce locuri din R.Moldova ati
recomanda turistilor romani sa le viziteze si, in general, care sunt
sanseledezvoltariiturismului intre cele doua state ale noastre?
Iurie Renita: R.Moldova este inca nedescoperita. Turistii romani (si nu
numai ei) ar putea sa ne viziteze, incepand de la nord unde sunt amplasate
cetatile ridicate de Voievodul Stefan cel Mare si alti domnitori. Avem
manastiri frumoase, cum ar fi Capriana, Hancu, Tipova. Avem turism ecologic,
agroturism - in Orhei si alte localitati. Avem de asemenea renumitele crame de
la Cricova, Milestii Mici, Cojusna. De exemplu, la Milestii Mici, cantitatea de
vinuri imbuteliate si stocate a intrat in cartea recordurilor Guiness – peste 1
milion de sticle. Nu ne reuseste suficient de binesa ne promovam aceste valori. In
acest sens, ne-ar prinde bine experienta si expertiza romaneasca, sa elaboram
in comun mai multe proiecte. Una din solutii ar fi si asa-numitele proiecte
„twinning” cu finantare europeana, expertiza romaneasca si implementare in
R.Moldova. De altfel, urmeaza ca in viitorul apropiat sa am o intrevedere cu
ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania, Dna Elena Udrea, si
impreuna sa identificam solutii de colaborare in acest domeniu. De exemplu,
dupa un tur al faimoaselor manastiri bucovinene, de ce turistii n-ar putea sa
treaca Prutul pentru a vedea Cetatea de la Soroca sau Manastirea de la Saharna,
precum si alte locuri de unicat din Republica Moldova?
Reporter: La sfarsitul interviului
nostru, va rog sa adresati un mesaj pentru publicul din Romania.
Iurie Renita: Am venit la Bucuresti doar cu ganduri bune si cu sufletul
deschis. Indemn colegii si fratii nostri din Romaniasa valorificam cat mai plenar conjunctura
actula extrem de favorabila, sa vina in R.Moldova, sa priveasca cu mai multa
incredere viitorul nostru european, sa faca investitii la noi, sa ne cunoastem
mai bine unii pe altii. Aceasta ne va ajuta sa parcurgem mai usor drumul nostru
de integrare in Uniunea Europeana.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că
România trebuie să îşi reevalueze momentul intrării în zona euro.
Potrivit calendarului de aderare, România trebuia să intre în zona euro în anul
2014.
Preşedintele a adăugat că acest lucru nu este cauzat de posibilităţile României
de a-şi atinge parametrii ceruţi.
"Problema este dacă România va fi suficient de consolidată financiar şi
economic pentru a face faţă în zona euro.
"Aceasta este o decizie ce nu poate fi luată acum. Personal chem la
regândirea calendarului de aderare la zona euro ca urmare a nerezolvării
prompte a deficitelor structurale şi a problemelor pe care le avem în
finanţarea deficitelor", a mai spus Traian Băsescu.
Interviu cu Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi
aprecierea regimului comunist
Dle Caşu, condamnarea comunismului în România s-a făcut în baza Raportului
Final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din
România, coordonat de prof. Vladimir Tismăneanu. Iată că în Republica Moldova
s-a discutat timp de jumătate de an despre Raportul Comisiei pentru studierea
şi aprecierea regimului comunist din RM şi… spiritele s-au liniştit. Unde
se află în prezent studiul comisiei şi de ce nu este făcut public?
Este adevărat, în România, comunismul a fost condamnat în baza raportului
Comisiei Tismăneanu, creată în mai 2006. Comisia din România a lucrat şase
luni, aşa încât la 16 decembrie 2006 – cu doar două săptămâni înainte de
accederea României în UE
–preşedintele Băsescu a prezentat în faţa parlamentului un rezumat al
raportului Comisiei în care comunismul a fost condamnat ca un regim criminal şi
ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior în Estonia, Letonia şi
Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la
Chişinău. În R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a
fost creată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie
2010.
Ideea nu era nouă. Câţiva intelectuali sau oameni politici din afara PL –
partid care pretinde pe nedrept a fi pioner în acest sens – au cerut formarea
unei comisii în baza căreia să fie condamnat regimul comunist din fosta RSS
Moldovenească. Când ne-am întâlnit cu preşedintele interimar (mijlocul lunii
ianuarie), am propus să se specifice clar că iniţiativa creării comisiei vine
din partea societăţii civile, şi nu a unui partid politic. Domnului Mihai
Ghimpu nu i-a plăcut această propunere. Din contra, s-a arătat chiar îngrijorat
de o asemenea perspectivă. Problemele care au apărut ulterior în ceea ce
priveşte percepţia publică a Comisiei pentru studierea comunismului se trag
anume de aici. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm meritul preşedintelui
interimar de a întinde mâna istoricilor şi de a iniţia deschiderea pe larg a
arhivelor.
Se spune că publicarea raportului ar fi întârziată de existenţa unor
probleme legate de finanţare, de faptul că nu toţi membrii Comisiei şi-au
finalizat compartimentul, de redactare, pe cât de adevărate sunt acestea?
Vreau să vă spun un lucru care, pentru unii, poate părea scandalos, dar
este vorba de ceva evident pentru cei care cunosc cât de cât situaţia
istoriografiei din RM. Unii dintre istoricii moldoveni s-au deconectat de la
evoluţiile istoriografiei din spaţiul postsovietic şi occidental, alţii după ce
s-au afirmat la sfârşitul anilor 1980–începutul anilor 1990 au devenit
prizonierii unui limbaj extrem de arhaic şi nu s-au mai putut adapta unui stil
academic, echilibrat, fără adjective suplimentare şi extravagante care nu îşi
au locul în discursul istoric. În mare, întârzierea apariţiei raportului
Comisiei este legată de această dificultate.
O altă explicaţie este aceea că se vrea impunerea unui stil pentru toate
contribuţiile ceea ce mi se pare o întreprindere imposibilă şi chiar incorectă.
Din moment ce fiecare capitol va fi semnat de cei care l-au elaborat, nu văd
nicio problemă ca Raportul final al Comisiei să reprezinte o colecţie de studii
şi nu un text care să dea impresia că a fost scris de un autor. Finanţarea este
o problemă secundară în acest sens. După cum ştiţi, niciunul dintre membrii
Comisiei nu a fost remunerat. În plus, pentru redactarea versiunii finale a
textului Raportului, sunt necesare anumite resurse pentru angajarea unor
redactori profesionişti.
Cum calificaţi mecanismele politice care stau în spatele acestui raport,
s-au exercitat presiuni asupra membrilor Comisiei?
Nu au existat presiuni asupra membrilor Comisiei, în afară de anumite
intimidări care au venit din partea PCRM, un partid vădit şi explicabil deranjat
de demersul nostru.
„Este inexplicabil de ce preşedintele Comisiei refuză să participe la
discuţiile publice”
Ce şanse de reuşită, în opinia Dvs., are raportul Comisiei pentru studierea
şi aprecierea regimului comunist din RM în comparaţie cu Raportul Tismăneanu?
Acum succesul Comisiei de la Chişinău nu are o legătură cu Raportul final
care se aşteaptă, ci cu demersul individual al membrilor Comisiei. Mai exact,
publicul larg din RM va beneficia în următorii câţiva ani de cărţi şi culegeri
de documente. Între timp, este important să participăm la emisiuni TV şi Radio
ca să facem cunoscut publicului ceea ce s-a întâmplat în perioada sovietică.
Din acest punct de vedere, este inexplicabil de ce preşedintele Comisiei refuză
sistematic să participe la discuţiile publice. Unii au spus în legătură cu
aceasta că numele Comisiei numite şi „Comisia Ghimpu” este una meritată tocmai
din considerentul că domnul Gheorghe Cojocaru a boicotat practic toate
invitaţiile televiziunilor şi posturilor de radio de la Chişinău.
Ce direcţii de investigare va deschide acest raport?
Comisia a deschis posibilitatea studierii unor tematici puţin sau deloc
cunoscute prin accesul larg la arhivele sovietice din Chişinău. Este vorba în
special de accesul la fondurile depozitelor speciale ale SIS (fostul KGB), ale
Ministerului Afacerilor Interne, precum şi unele fonduri ale AOSPRM (arhiva
fostului CC al PCM), dar şi ale Arhivei Naţionale şi Procuraturii. Astfel, noi,
istoricii, vom elabora în anii următori volume care vor acoperi asemenea subiecte
precum manifestări antisovietice şi anticomuniste în RSSM de la moartea lui
Stalin până în timpul Perestroikăi, viaţa cotidiană sub comunism, starea de
spirit a populaţiei în diferite momente cruciale ale regimului, relaţia dintre
victime şi călăi, strategiile de control social şi formele de pedeapsă şi de
identificare a „duşmanilor poporului” aplicate de poliţia politică în perioada
sovietică, privilegiile nomenclaturii, discriminarea moldovenilor în zonele
urbane etc.
Cât de mare este şansa ca propunerile Comisiei să-şi găsească finalitatea
în plan legislativ?
Adoptarea unor acte legislative bazate pe recomandările Comisiei ar putea
să intensifice procesul de decomunizare a Republicii Moldova. Dar lipsa
acestora nu cred că este o tragedie. Noi, istoricii, chiar dacă avem viziuni
diferite asupra trecutului, uneori fiind vorba de nuanţe şi acest lucru este
firesc într-o societate democratică, cu concursul specialiştilor, cu sprijinul
jurnaliştilor, evident, putem şi suntem în măsura să contribuim la informarea
cetăţenilor cu privire la crimele comunismului sovietic şi astfel putem spera
că vom apropia şi mai mult ziua când societatea noastră va deveni mai puţin
susceptibilă de a opta pentru o ideologie totalitară antieuropeană.
„Logica anchetatorilor sovietici era acea a torţionarilor din timpul
inchiziţiei medievale”
Ce gânduri aveaţi atunci când lucraţi în arhivele SIS, MAI, cât de
consistente în material factologic sunt dosarele din acea perioadă?
Prima arhivă care ne-a oferit posibilitatea de a consulta dosare ale
persoanelor represate – mai exact e vorba despre cei asupra cărora a fost
aplicată teroarea fizică şi psihologică – a fost cea a Ministerului Afacerilor
Interne, după care, după demersuri repetate ale conducerii Comisiei, dar şi a
implicării personale a domnului Mihai Ghimpu – am obţinut acces şi la arhiva
depozitului special al SIS. În ceea ce priveşte fondurile arhivei fostului
Partid Comunist al Moldovei, accesul la perioada 1974–1991 ne-a fost facilitată
de o decizie a unei comisii speciale conduse de domnul Victor Bodiu, ministru
de Stat în guvernul Filat.
Îmi amintesc că atunci când grupului nostru, care lucra la MAI, i s-a
oferit acces la verdictele troikăi speciale care a trimis la moarte mii de
oameni din RASSM, toţi eram şocaţi pentru că, deşi erau lucruri cunoscute de
noi, acolo era vorba de persoane concrete, urmaşii cărora locuiesc pe
teritoriul actual al Republicii Moldova. Chiar ne întrebam câţi oare dintre
urmaşii celor care au fost executaţi în timpul Marii Terori din 1937–1938 mai
au nostalgii faţă de perioada sovietică şi votează cu PCRM, partid care
pretinde a fi moştenitor al ideilor şi tradiţiilor PCM (conform articolului 1
din statut, adoptat în 2008)? Mai târziu, consultând dosare de după 1953 ale
unor oameni nevinovaţi, dar consideraţi „duşmani ai poporului” de un regim care
formal condamnase „cultul personalităţii”, am rămas uimit de logica persoanelor
care activau în cadrul KGB.
Citind unele interogatorii, îţi dai seama că logica anchetatorilor era acea
a torţionarilor din timpul inchiziţiei medievale, inculpatul fiind impus să
recunoască fapte pe care nu le-a făcut niciodată. În acest sens, am înţeles mai
bine de ce comunismul în general, nu numai versiunea sa cea mai violentă,
stalinismul, a fost un regim criminal şi ilegitim. Aceste persecuţii despre
care am vorbit mai sus au fost făcute în afara cadrului juridic stipulat de
legile sovietice şi în contradicţie cu obligaţiile asumate de URSS în plan
internaţional după cel de-al Doilea Război Mondial.
Hannah Arendt a scris: „Memoria, iar nu aşteptarea, este cea care dă
unitate şi plenitudine experienţei umane”. Ce îi împiedică pe cetăţenii RM să
conştientizeze acest fapt?
Trăim în continuare într-o societate membrii cărora au fost speriaţi,
descurajaţi prin toate mijloacele a spune ceea ce gândesc cu adevărat.
Comunismul a distrus în primul rând elitele noastre şi nu mă refer aici doar la
cei alfabetizaţi. Este vorba de elite în sensul cel mai larg al cuvântului –
intelectuali, scriitori, poeţi, învăţători, preoţi, avocaţi, oameni de afaceri,
mai ales, ţărani gospodari. Prima ocupaţie sovietică (1940) şi apoi cea de-a
doua (1944) a distrus societatea noastră tradiţională, care, cu certitudine, nu
era nici pe departe perfectă, dar care prin reforme putea evolua, aşa cum a fost
cazul altor state din Europa după cea de-a doua conflagraţie mondială.
Prin distrugerea elitelor noastre, s-a creat o ruptură între generaţii,
consecinţele căreia le resimţim şi astăzi. O parte importantă din problemele
noastre identitare se trag anume din comunismul de tip sovietic sub care am
trăit. Regimul sovietic a perpetuat şi consolidat anumite trăsături negative
ale strămoşilor noştri care s-au creat în timpul stăpânirilor imperiale
anterioare, otomană şi ţaristă. Imperiul sovietic s-a dovedit a fi până la urmă
unul conservator, nu revoluţionar. De aici şi o anumită pasivitate, o atitudine
de expectativă că cineva trebuie să ne salveze, să ne ajute, ba Rusia, ba
fraţii de peste Prut, ba europenii în general.
Prin cunoaşterea
trecutului putem înţelege originea acestor comportamente şi mentalităţi şi după
aceasta să vedem cum reuşim să ne debarasăm de aceste defecte.
„RM are restanţe mari la capitolul decomunizare”
Cum apreciaţi şansele decomunizării Republicii Moldova la două decenii de
la destrămarea imperiului sovietic?
Statele baltice sunt un exemplu de gestionare reuşită a trecutului sovietic
şi de aceea au reuşit în procesul de decomunizare. Nu întâmplător acest succes
a fost recunoscut de europeni prin integrarea acestor state în UE în 2004. Republica
Moldova are restanţe mari la acest capitol, dar direcţia actuală este una
corectă şi, dacă va fi continuată consecvent de următoarele guverne, vom ocupa
şi noi, într-un viitor nu prea îndepărtat, locul care ne revine în familia
statelor europene.
Cum ar putea influenţa viitoarele alegeri soarta şi miza Raportului
comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist?
Partidele care s-au arătat deranjate de studierea aprofundată a regimului
sovietic şi mai ales de deschiderea arhivelor anterior inaccesibile vor avea de
pierdut pentru că au subapreciat gradul de maturitate a electoratului lor. În
acelaşi timp, cei care au mizat pe condamnarea comunismului ca unica sau
principala dimensiune a programului lor politic şi preelectoral vor constata că
electoratul lor nu s-a extins simţitor. Dimpotrivă, acesta riscă să se
disipeze şi să emigreze spre alte partide apropiate după mesaj, dar mai
pragmatice.
George ROCA: Distinse domnul Ovidiu Creangă vă
mulţumesc pentru acceptarea acestui interviu. Ştiu că sunteţi un „scriitor”
ocupat! Scrieţi cărţi şi publicaţi frecvent în multe reviste şi ziare virtuale
româneşti. Vă rog să vă prezentaţi pentru a vă cunoaşte mai bine.
Ovidiu CREANGĂ: Stimate domnule George Roca eu trebuie să
vă mulţumesc pentru că mi-aţi oferit prilejul să apar în prestigioasa
dumneavoastra publicaţie „Romanian VIP” cunoscută în prezent pe toate
meridianele mapamondului. Când pronunţă cineva cuvântul „scriitor” eu mă uit
împrejur să văd cui i se adresează, căci eu nu sunt decât un inginer, sau mai
corect „un fost inginer”, căci dacă mă luaţi „la bani mărunţi” chiar şi
ingineria mea este din… secolul trecut. Ştiu că la interviuri trebuie să nu
minţi, să nu te „dai mare”… deci, neavând încotro, am să va spun purul adevăr
cu toate că uneori nu-mi este favorabil.
Omul de afaceri Dinu Patriciu a participat astăzi la întâlnirea oamenilor
de afaceri cu reprezentanţii delegaţiei FMI. După întâlnire a fost prezent la
videochatul adevarul.ro, unde a prezentat concluziile întrunirii. Nu ne-ar fi
prins mai bine decât aceste lecţii plata in septembrie a celor 600 milioane de
euro pe care Rompetrol le datorează statului şi care sunt prinşi în
bugetul pe acest an, ca sumă certă de încasat? Sigur că da, numai că Patriciu a
vândut nestingherit pe vremea amicului Tăriceanu, iar Kai Munai Gaz ne face bezele
si ne spune senin ca nu are bani decât pentru investiţii, nu şi pentru plata
datoriei istorice. Mai mult, dacă statul român ar prelua Rompetrol, în contul
datoriei, nu-i bai: kazahii au drept de preemţiune la o nouă vânzare, deci
statul nu poate vinde din nou decât dacă ei refuză oferta…
