1. Maria Andrei, 25 ani, muncitoare la UMT. Era divorţată şi avea o fată. 2. Mihai Apro, 31 ani, lăcătuş la „Autoturisme”. Era căsătorit şi avea doi băieţi. 3. Pavel Balogh, 69 ani, pensionar, fost angajat la „Cooperativa Îmbrăcămintea”. Era căsătorit şi avea un copil. 4. Vasile Balmuş, 25 ani, operator chimist. Era necăsătorit 5. Leontina Banciu, 39 ani, muncitoare la A.E.M.. Era căsătorită şi avea 2 fete şi un băiat. 6. Bărbat Lepa, 43 ani, contabilă la Industria Cărnii. Era căsătorită şi avea două fete. 7. Radian Belici, 22 ani, pompier la „Solventul”. Era căsătorit şii avea o fată. 8. Ioan Belehuz, 41 ani, impiegat CFR. Era căsătorit. 9. Margareta Caceu, 37 ani, muncitoare la Institutul Politehnic „Traian Vuia”. Era căsătorită. 10. Alexandru Chorosi, 24 ani, muncitor la „Industria Lânii”. Era căsătorit. 11. Dănuț Carpin, 29 ani, parchetar. Era căsătorit şi avea 2 băieţi. 12. Constantin Ciobanu, 43 ani, lăcătuş la Electromontaj. Era căsătorit, avea o fată şi un băiat. 13. Gheorghe Cruceru, 31 ani, muncitor. Era necăsătorit. 14. Ladislau Csizmarik, 50 ani, profesor de muzica la Centrul Judeţean al Creaţiei Populare. Era căsătorit şi avea doi copii. 15. Slobodanca Ewinger, 21 ani, muncitoare la „Fabrica de Ciorapi”. Era căsătorită. 16. Ştefan Alexandru Ferkel Şuteu, 43 ani, munitor la IMAIA. Era căsătorit şi avea trei copii. 17. Antoniu Tiberiu Florian, 19 ani, student la Facultatea de Mecanică Agricolă. Era necăsătorit. 18. Dumitru Constantin Gîrjoabă, 24 ani, electrician. Era căsătorit şi avea un băiat. 19. Petrișor Haţegan, 46 ani, electrician. Era căsătorit şi avea doi copii. 20. Paris Ianos, 18 ani, muncitor la salubritate. Era necăsătorit. 21. Gheorghe Iotcovici Nuţu, 24 ani, strungar. Era căsătorit şi avea un copil. 22. Andrei Isfan, 51 ani, muncitor. Era necăsătorit. 23. Constantin Iosub, 17 ani, elev 24. Nicolae Lăcătuş, 27 ani, muncitor. Era căsătorit. 25. Rodica Luca, 37 ani, muncitoare la „Cooperativa de Încălţăminte”. Era căsătorită. 26. Adrian Mardare, 21 de ani, muncitor. Era necăsătorit. 27. Ion Miron, 58 ani, pensionar, fost angajat la CFR Timişoara. Era căsătorit. 28. Silviu Motohon, 32 ani, ajutor maistru. Era căsătorit şi avea un copil. 29. Nicolae Ovidiu Muntean, 22 ani, student la Student la Facultatea de Construcţii Timişoara. Era căsătorit şi avea o fată. 30. Eugen Francisc Nagy, 17 ani, elev Elev, Liceul Industrial nr. 9, Timişoara 31. Gogu Opre, 29 ani, electrician la „Solventul”. Era căsătorit şi avea doi copii. 32. Dumitru Osman, 24 ani, barman. Era necăsătorit. 33. Aurel Oteliţă, 34 ani, muncitor. Era căsătorit şi avea doi copii. 34. Constantin Radu, 33 ani, muncitor la SUGTC Timişoara 35. Angela Elena Sava, 25 ani, muncitoare la Întreprinderea „Kandia”. Era necăsătorită. 36. Ioan Stanciu, 42 ani, operator chimist la SPUMOTIN. Era căsătorit şi avea două fete. 37. Petru Wittman, 24 de ani, muncitor. Era necăsătorit. 38. Constantin Zăbulică, 31 ani, muncitor. Era căsătorit şi avea doi copii. 39. Otto – Nicole Zornek, 53 ani, zugrav 40. Ştefan Pisek, 54 de ani 

https://www.libertatea.ro/stiri/cadavrele-mortilor-timisoarei-erau-furate-acum-exact-30-de-ani-duse-la-bucuresti-si-arse-in-mod-cinic-operatiunea-s-a-numit-trandafirul-2836618

sursa: libertatea

Cum s-a văzut, în noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, de la ferestrele spitalului de către pacienţi şi cadre medicale furtul cadavrelor morților de la Timișoara: „Cei mai mulţi morţi erau în pielea goală sau doar cu câte un pantalon, ori o cămaşă. Cred că printre ei a fost dus şi un copil.” Pentru a șterge urmele represiunii sângeroase, Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Tudor Postelnicu au ordonat ca trupurile celor ucişi la Timișoara să fie luate din morga Spitalului Judeţean şi aduse la Bucureşti, pentru a fi incinerate. Operațiunea avea numele de cod „Trandafirul”. În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, pacienţi şi cadre medicale au văzut, de la geamurile spitalului cufundat în beznă, cum au fost încărcaţi morţii într-o autoizotermă. Ticăitul ceasurilor de mână din morga Cu o noapte înainte, cea de duminică spre luni, morga Spitalului

După ce armata a primit ordin să tragă în populație, la Spitalul Județean din Timișoara au început să sosească zeci de răniți. Primii fuseseră împușcați în picioare, apoi ținta trăgătorilor a început să urce spre inimă și cap, odată cu lăsarea întunericului. „Nu am avut nici măcar algocalmine, nici comprese”, mărturisea, imediat după acele zile, o asistentă medicală din spital. În dimineaţa zilei de 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu ordonase „restabilirea de urgenţă şi fermă a ordinii” și folosirea tuturor forţele, inclusiv a trupelor MApN. În aceeași zi, la orele 13:30, ministrul Apărării anunța că „armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate.” Iar în jurul orelor 16:00 s-au executat primele focuri de armă. Cine este primul erou al Revoluției Florica Curpaș avea atunci 40 de ani și lucra ca asistentă medicală la Spitalul Județean

Revoluționarul Octav Fulger – care a refuzat categoric să beneficieze de un certificat de revoluționar (deși l-ar fi meritat din plin), deoarece nu a vrut să legitimeze cu numele său sângeroasa confiscarea a Revoluției de către Securitate și nomenklatură, dar și întrucât consideră că, făcându-și datoria de român, și asta încă din primele clipe ale Revoluției, nu are nevoie de vreun certificat în acest sens, și nici de beneficiile aferente – relatează, pe Facebook, cum și-a trăit sfârșitul unei lumi pentru nașterea alteia, luptând pe Baricadă împotriva regimului criminal Ceaușescu, și-n cele mai clocotitoare puncte din București, în fatidicele zile și nopți de 21-22 Decembrie 1989, când securiștii împușcau tineri și-i zdrobeau sub șenile. Relatările lui Octav Fulger sunt de-a dreptul răvășitoare, brutale și de o intensitate care curentează, tocmai prin realitatea nemijlocită, sângeroasă, pe care a trăit-o printre gloanțe –

Un document diplomatic american, publicat de jurnalistul canadian Stanley Tromp, citat de Libertatea, arată că Teodor Meleșcanu s-a opus la OSCE, pe 20 decembrie 1989, păstrării unui moment de reculegere în memoria victimelor de la Timișoara. Este vorba despre un raport purtând mărcile „confidențial” și „imediat”, trimis de Ambasada SUA la Viena către Departamentul de Stat al SUA. Numeroase state europene condamnau reprimarea brutală a manifestațiilor din orașul Timișoara, dar Teodor Meleșcanu, reprezentantul României, a blocat consensul pentru păstarea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la Timișoara, "afișând o atitudine lipsită de emoție, dură". Mai mult, Meleșcanu a negat crimele de la Timișoara, spunând că au fost relatări de presă neconfirmate. Ce scrie în document: "La criticile venite din toate părțile,

Free Joomla! template by L.THEME