Acordul cu privire la ordinea crearii si activitatii grupelor mixte de ancheta-operative pe teritoriul statelor participante la CSI, pe care organele de ordine si drept ale tarilor Comunitatii preconizeaza sa-l semneze in viitorul apropiat, va urgenta investigarea si descoperirea crimelor cu caracter antiterorist, a declarat joi Iurii Narkov, vicepresedinte al CAP al FR.

Joi la Kazani se desfasoara Conferinta stiintifico-practica internationala, la care s-au intrunit circa 300 de reprezentanti ai organelor de ancheta preliminara din statele participante la CSI, in problemele investigarii crimelor de orientare terorista. In particular, participantii la conferinta examineaza proiectul Acordului cu privire la crearea grupelor mixte de ancheta-operative.

Nu e clar cine anume a luat, in Israel, decizia retinerii, timp de ore in sir, a inregistrarilor video documentand agresivitatea iesita din comun a asa-zisilor „militanti pentru pace”.

Oameni, care s-au repezit, inarmati cu rangi de fier, sa-i omoare in bataie pe soldatii israelieni trimisi sa opreasca din drum flotila de nave, cu sute de activisti pro-palestinieni, in special turci si arabi la bord, ce se indreptau sa deblocheze fasia Gaza. Or, Gaza e un teritoriu blocat nu doar de israelieni, ci si de egipteni, de cand la carma lui se afla organizatia extremista Hamas, izolata de vecini anume ca sa nu se inarmeze pana in dinti teroristii islamisti.

Fapt e ca, spre deliciul gruparii Hamas si al Iranului fundamentalist-islamic care-i sponsorizeaza pe extremisti, dusmanii statului evreu au profitat cu impunitate, timp de tot atatea ceasuri , de suprematia imaginilor propagandistice anti-israeliene.

Transmise lumii, prin televiziuni, in scopul denigrarii Israelului ca tara chipurile barbara ce ar recurge la violenta impotriva unor oameni pasamite pasnici, aceste imagini au provocat statului evreu un imens prejudiciu de imagine. Ele au afectat si mai grav relatiile, oricum serios impovarate, dintre Israel si statele din Orientul Mijlociu, indeosebi cele dintre Ierusalim si oficialitatile de la Ankara.

Or, Turcia poarta o mare parte din raspundere pentru sangeroasele evenimente din Marea Mediterana. Fiindca guvernul islamist de la Ankara este cel care a sustinut, fie si neoficial, asa-zisa misiune de „solidaritate" pro-palestiniana, menita sa provoace statul evreu printr-o demonstratie politica avand nu atat scopuri umanitar-pacifiste cat anti-sioniste. Incarcate pana la refuz cu sute de militanti, mai degraba decat cu ajutoare umanitare, vasele flotei plecate din Turcia, cu nenumarate drapele turcesti si palestiniene fluturand pe puntea principalei nave, nu-si propusesera sa aline presupusele suferinte ale populatiei din Gaza. Ci sa provoace un imens scandal international. Fiindca altfel ar fi acceptat sugestiile Ierusalimului de a-si descarca ajutoarele intr-un port israelian si de a le expedia in Gaza pe uscat.

Turcia stie la fel de bine ca si aliatii ei din NATO ce hram are blocarea Gazei. Ca si misiunea anti-Hizbullah din largul coastelor libaneze, acest demers incearca sa impiedice importul de arme si rachete utilizate de organizatiile teroriste palestiniene din fasie spre a ataca localitatile israeliene.

Concomitent, la Ankara si aiurea s-a inregistrat si faptul ca cel putin 3 din extremistii turci ucisi in timpul operatiunii israeliene erau teroristi islamisti care si-au anuntat expresis verbis intentia de a deveni „martiri".

Pe de alta parte, e clar ca si responsabilii israelieni au comis greseli. Dincolo de intarzierea cu care s-a trecut la probarea legitimei aparari a militarilor atacati, una din erori rezida in faptul ca unitatile de comando au trecut la actiune in ape internationale. Acest fapt livreaza propagandei anti-israeliene unicul argument plauzibil privind o prezumtiva incalcare, de catre statul evreu, a dreptului international. In plus, unitatile s-au dovedit insuficient pregatite sa faca fata violentei exercitate de asa-zisii „militanti pentru pace".

Toate acestea nu schimba in esenta datele problemei. Conflictul israeliano-arab, generat de refuzul lumii islamice de accepta in Orientul Mijlociu un stat ne-arab si ne-musulman, va continua sa mocneasca si din cand in cand sa erupa.

Ceva mai noi sunt in schimb datele ecuatiei diplomatice. Presedintele SUA, principalul aliat al statului evreu, a cerut amorsarea unei anchete independente. Or, democratia israeliana e perfect capabila sa investigheze operatiunea. Iar violenta si provocarea extremista de la bordul flotei „de solidaritate" nu mai constituie un secret.

Si mai problematic e, din unghi apusean, premierul islamist al Turciei, care si-a perpetuat escaladarea retorica anti-israeliana. Erdogan nu poate fi banuit ca nu cunoaste contextul politic in care si-a formulat incendiarele acuze de „masacru" si revendicarile de „pedepsire" a statului evreu. De asmenea, excesele verbale turcesti nu sunt de natura sa-i ingrijoreze acut doar pe israelieni.

Fiindca, in timp ce sub Obama SUA dau dovada in Orientul Mijlociu de perplexitate, incoerenta, lipsa de loialitate fata de aliati si de sensibilitate diplomatica, Turcia isi demonstreaza despartirea de valorile occidentale. Stridenta si virulenta Ankarei par sa fi pecetluit noua orientare a Turciei si trecerea acestui stat NATO, cu arme si bagaje, in tabara Iranului, a Siriei si a celorlalte forte din coalitia islamista din regiune.

In aceste conditii, sansele de pace in Orientul Mijlociu se destrama rand pe rand. Extremistii exulta. Iar israelienii se vor simti pe viitor si mai izolati si, ca atare, tot mai inclinati sa recurga la operatiuni de auto-aparare din ce in ce mai drastice.

Deutsche Welle

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder

Presedintele Dmitri Medvedev a formulat in iunie 2008, la Berlin, ideea unui tratat de securitate in Europa, care sa respecte suveranitatea si integritatea teritoriala a statelor, nerecurgerea la forta armata, controlul armamentului si principiul potrivit caruia nicio organizatie internationala nu are dreptul exclusiv de a asigura securitatea in Europa. Potrivit Kremlinului, scopul tratatului este de a crea, in domeniul securitatii politico-militare, un spatiu unic si indivizibil in zona euroatlantica, pentru a "scapa definitiv de mostenirea Razboiului Rece".

Rusia este ingrijorata de extinderea NATO si liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, este de parere ca institutii de pe vremea Razboiului Rece, precum Alianta, nu sunt suficiente pentru a dezamorsa tensiunile intr-o lume mulipolara. El a propus, deci, un Tratat de securitate europeana, care sa acorde statut egal tarilor participante, sa previna adoptarea unor politici in detrimentul Rusiei si sa nege oricarei tari sau aliante dreptul de a mentine pacea si stabilitatea pe continent.

Ideea principala avansata de Medvedev este ca fiecare membru al acestui tratat sa nu poata asigura securitatea nationala decat tinand cont de interesele tuturor celorlalti semnatari ai textului. "Orice masura in materie de securitate luata de vreuna dintre partile semnatare ale Tratatului (...) trebuie sa fie pusa in aplicare tinand cont de interesele in materie de securitate ale tuturor celorlalte parti", stipuleaza articolul 1 al proiectului lui Medvedev.

Textul interzice, de asemenea, orice actiune militara intre semnatarii tratatului, precum si "sustinerea oricarei actiuni sau activitati ce poate afecta in mod semnificativ orice alta parte sau parti ale tratatului". Proiectul mai stipuleaza ca un membru al tratatului va putea cere explicatii referitoare la orice masura legala sau administrativa luata de o alta tara sau organizatie ce "i-ar putea afecta securitatea".

Rusia isi exprima frecvent ingrijorarea fata de initiativele tarilor din NATO si ale Statelor Unite, considerand ca ele aduc prejudicii securitatii ruse.
Initiativa presedintelui rus a avut parte pana in prezent de o primire mai degraba reticenta in lumea occidentala.

Viitorul Tratatului de securitate europeana s-ar putea defini la incheierea summitului OSCE care va avea loc la Astana, anul acesta. NATO este dispusa sa discute initiativa presedintelui rus Dmitri Medvedev privind securitatea europeana si propune desfasurarea discutiilor in cadrul OSCE, insa nu considera necesara semnarea unui acord, a spus, in decembrie 2009, la Moscova, secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen.

Sursa:9AM

Germania va alege la 30 iunie un nou presedinte. Fostul Sef al Statului, Horst Köhler si-a dat marti demisia, in urma unor declaratii controversate, referitoare la interventiile militare germane. "Nu ar fi trebuit sa-si dea demisia pentru asa ceva", considera multi dintre berlinezi. Cetatenii germani sunt socati. La fel si o mare parte dintre oamenii politici.

Pe langa situatia din Grecia, criza monedei euro si reducerile bugetare, la care trebuie sa apeleze Guvernul de la Berlin, Cancelarul Angela Merkel se mai confrunta acum cu o problema: Horst Köhler, pe care multi il numeau "Presedintele Cancelarei Merkel", propus de aceasta in anul 2004, cat si pentru cel de-al doilea mandat, in anul 2009, si-a dat demisia imediat dupa intoarcerea dintr-o vizita oficiala in Afganistan. Motivul- declaratiile pe care le-a facut la Berlin, intr-un interviu oferit postului “Deutschlandradio-Kultur".

Somalia sau Afganistan?

"O tara de dimensiunile noastre, cu o asemenea orientare catre export si cu o asemenea dependenta de export, trebuie sa stie ca, la o adica, are nevoie si de o interventie militara, pentru a-si apara interesele, ca de exemplu caiile comerciale libere, sau combaterea instabilitatii regionale", a declarat Köhler la intoarcerea din Afganistan. Explicatiile ulterioare ale Administratiei Prezidentiale au fost, ca Presedintele se referise de fapt la interventiile impotriva piratilor din Somalia.


Predictii colorate, despre soarta “galben-negrilor”

"Regret foarte mult aceasta demisie", a declarat Cancelarul Angela Merkel. "Dar i-am comunicat Presedintelui ca respect decizia sa".

Acest gest al fostului Presedinte Köhler ar fi "sfarsitul coalitiei crestin-democrat- liberale", spune opozitia de la Berlin. Presedintele partidului stangii, Gregor Gysi, considera ca explicatiile lui Köhler, in urma interviului, oferit postului “Deutschandradio-Kultur” sunt total lipsite de credibilitate:

"Nu iesi din aceasta situatie, daca spui ca nu te refereai la Afganistan, cand tocmai te-ai intors din aceasta tara", a declarat Gysi. "Cred ca legatura e destul de evidenta", a adaugat acesta.

Cem Özdemir, presedintele partidului verzilor, “Die Grünen”, spune ca formatiunea sa politica il respecta pe fostul Presedinte Köhler, insa pe de alta parte, nu poate sa inteleaga asemenea declaratii. In plus, a adaugat Özdemir, "Acesta este sfarsitul mandatului Presedintelui Horst Köhler, dar pe de alta parte, gestul precede sfarsitul galben-negrilor. Coalitia nu mai are majoritate in societatea germana, iar crestin-democratii si liberalii au pierdut majoritatea si in landul Renania de Nord-Westfalia".

Ministrul Federal de Externe, Guido Westerwelle, cel care, alaturi de Cancelarul Merkel l-a propus pe Köhler pentru functia de Sef al Statului in cele doua mandate, ar fi incercat in zadar- conform propriilor declaratii, sa-l convinga pe Presedinte sa nu demisioneze.

Berlinezilor nu le vine sa creada

Multi dintre berlinezi nu stiau nimic despre demisia lui Horst Köhler, la cateva ore dupa declaratia acestuia, la Palatul Prezidential Bellevue. Iar reactiile: stupoare si confuzie. "Nu am cuvinte", spune un trecator prin centrul Berlinului. "Sunt socata", povestea o alta locuitoare a capitalei. "Ar fi trebuit sa ramana presedinte", considera o alta berlineza.

Nou Presedinte, in 30 de zile

Nu se stie inca cine va fi propus pentru urmatorul mandat. Se vorbeste insa, pe scena politica de la Berlin, despre posibili viitori candidati, ca Annette Schavan, actualul Ministru Federal al Educatiei si Cercetarii, Ursula von der Leyen, Ministrul Federal al Muncii, sau Norbert Lammert, presedintele Bundestagului.

Noul Sef al Statului va fi numit la data de 30 iunie, de Adunarea Federala, Bundesversammlung, formata din membrii Bundestag-ului si un numar egal de reprezentanti ai landurilor federale. Pana atunci, Presedinte interimar va fi social-democartul Jens Böhrnsen, presedintele Camerei Superioare a Parlamentului German si primarul orasului Bremen.

Procurorii DIICOT au retinut miercuri noapte 41 dintre persoanele cercetate pentru folosirea de softuri de interceptare ilegala a telefoanelor, dar si de inregistrare ambientala, acestea fiind prezentate instantei cu propunere de arestare preventiva, anunta surse judiciare.

Perchezitiile de miercuri au avut ca nucleu orasele Deva si Iasi

Potrivit acelorasi surse, o parte dintre inculpati sunt la Curtea de Apel Deva, iar ceilalti la Curtea de Apel Iasi. Instantele urmeaza sa decida daca admit propunerea de arestare preventiva. Totodata, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au impus, pentru sase persoane, interdictia de a parasi localitatea. Programele de interceptare ilegala a telefoanelor costau cateva sute de euro si erau vandute de N. Oproiu pe internet. Acesta le cumpara, la randul sau, de pe un site din Thailanda.

Pe site-ul din Thailanda de unde erau cumparate programele de interceptare a telefoanelor si de inregistrare ambientala exista precizarea ca pentru a fi folosite, trebuie verificata legislatia fiecarei tari. Dupa ce le achizitiona, acuzatul dadea anunturi pe internet, pe diverse site-uri sau trimitea e-mail-uri. Acesta nu specifica in anunt ca folosirea acestor programe este ilegala, dar dadea toate detaliile despre produs si cum poate fi folosit.

Autoritatile au stabilit faptul ca liderul retelei, Oproiu N. a detinut, a utilizat si a comercializat, direct si prin intermediul retelei internet, produse software destinate interceptarii ilegale a comunicatiilor, transmisiilor de date efectuate prin intermediul terminalelor de telefonie mobila, precum si a discutiilor ambientale, programul fiind compatibil cu aproape toate dispozitivele care folosesc un sistem de operare de tipul Symbian sau Windows Mobile, inclusiv cu cele tip BlackBerry sau iPhone.

Softurile de interceptare, utilizate de barbati care isi supravegheau sotiile

Softurile de interceptare au fost utilizate de mai multe firme de detectivi, dar si de oameni de afaceri si de barbati care isi supravegheau sotiile. Printre cei interceptati se numara si un fost candidat din Dolj la Senatul Romaniei. Astfel, membrii retelei interceptau ilegal convorbiri telefonice, discutii in mediu ambiental, transmisii de mesaje si transferau date din sisteme informatice, anunta DIICOT.
 "procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Alba, Biroul Teritorial Hunedoara si Serviciul Teritorial Iasi au declansat o ampla actiune vizand destructuratea unor grupari infractionale cu preocupari in realizarea de interceptari neautorizate ale convorbirilor telefonice, discutiilor in mediul ambiental, transmisiilor tip SMS si transferului neautorizat de date din sisteme informatice".

Pe 2 iunie au fost efectuate 53 de perchezitii domiciliare dintre care 11 in imobile din Bucuresti, in Iasi, doua perchezitii in Ilfov, trei in Mehedinti , patru in Cluj, trei in Timis, doua in Bacau, doua in Botosani, doua in Suceava, doua in Arges, una in Alba, una in Hunedoara, in Satu Mare, Buzau, Arad, Sibiu, Galati, Neamt, Ialomita, Dolj si Valcea, relateaza NewsIn.

"Softul era disponibil in varianta Light si variantele avansate Pro si ProXRecorder"

Varianta Light asigura transferul de pe telefonul monitorizat a informatiilor privind numerele de telefon apelate si cele care au apelat telefonul monitorizat, durata convorbirilor efectuate, dar si transmiterea catre un cont anterior configurat a continutului SMS-urilor primite/transmise de la telefonul tinta, informeaza DIICOT.

De asemenea, varianta Pro a programului asigura, in plus, ascultarea comunicatiilor ambientale, iar varianta ProX permitea si ascultarea convorbirilor telefonice purtate cu ajutorul telefonului tinta. In prealabil, programul era folosit si pentru transmiterea unui SMS de avertizare la initierea/primirea unui apel telefonic.

Conform anchetatorilor, "aplicatia confera utilizatorului posibilitatea monitorizarii comunicatiilor si discutiilor ambientale purtate de la terminalele vizate, precum si a transferului neautorizat de date din sisteme informatice, putand avea implicatii grave asupra sigurantei nationale, vietii de familie, a mediului concurential si de afaceri". Procurorii DIICOT efectueaza cercetari pentru savarsirea de infractiuni informatice si infractiuni prev. de Legea nr. 51/1991, privind siguranta nationala a Romaniei.

sursa:9AM

"Fiind membru al UE si NATO, credem ca cetatenii romani merita sa calatoreasca fara vize in SUA", a spus ministrul Teodor Baconschi in declaratiile de presa - postate pe site-ul Departamentului de Stat - de dupa intalnirea cu omologul sau american, Hillary Clinton. La randul sau, secretarul de stat american a spus ca administratia de la Washington e dispusa sa lucreze impreuna cu cea de la Bucuresti pentru ca cetatenii sa urmeze regulile de obtinere a vizelor, insa standardele si conditiile impuse de Congres si stipulate in legislatia SUA trebuie respectate.

"Am discutat cu secretarul de stat dorinta noastra de a lucra impreuna pentru a gasi solutii de includere a Romaniei in Programul Visa waiver. Cum suntem un membru deplin al UE si NATO, credem ca cetatenii nostri merita sa calatoreasca fara viza in SUA", a spus ministrul Teodor Baconschi.

Intrebata cat de aproape este Romania de a fi inclusa in programul Visa Waiver, Hillary Clinton a spus ca "regulile pentru Visa Waiver sunt inscrise in legislatie". "Congresul a stabilit niste standarde care trebuie indeplinite si lucram indeaproape cu Guvernul roman sa ajutam

cetatenii romani in indeplinirea acestor standarde. Vrem ca romanii sa stie care sunt regulile, ca sa le indeplineasca si putem accelera si creste procentajul de vize acordate pentru a indeplini cerintele Congresului", a spus secretarul de stat.

Clinton a subliniat hotararea de a lucra la acest aspect, insa trebuie respectate cerintele congresului. Asa ca, in acest sens, a vorbit despre campania comuna a celor doua guverne pentru a ajuta cetatenii romani sa cunoasca bine regulile si sa le indeplineasca. 

Presedintele Dmitri Medvedev a formulat in iunie 2008, la Berlin, ideea unui tratat de securitate in Europa, care sa respecte suveranitatea si integritatea teritoriala a statelor, nerecurgerea la forta armata, controlul armamentului si principiul potrivit caruia nicio organizatie internationala nu are dreptul exclusiv de a asigura securitatea in Europa. Potrivit Kremlinului, scopul tratatului este de a crea, in domeniul securitatii politico-militare, un spatiu unic si indivizibil in zona euroatlantica, pentru a "scapa definitiv de mostenirea Razboiului Rece".

Rusia este ingrijorata de extinderea NATO si liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, este de parere ca institutii de pe vremea Razboiului Rece, precum Alianta, nu sunt suficiente pentru a dezamorsa tensiunile intr-o lume mulipolara. El a propus, deci, un Tratat de securitate europeana, care sa acorde statut egal tarilor participante, sa previna adoptarea unor politici in detrimentul Rusiei si sa nege oricarei tari sau aliante dreptul de a mentine pacea si stabilitatea pe continent.

Ideea principala avansata de Medvedev este ca fiecare membru al acestui tratat sa nu poata asigura securitatea nationala decat tinand cont de interesele tuturor celorlalti semnatari ai textului. "Orice masura in materie de securitate luata de vreuna dintre partile semnatare ale Tratatului (...) trebuie sa fie pusa in aplicare tinand cont de interesele in materie de securitate ale tuturor celorlalte parti", stipuleaza articolul 1 al proiectului lui Medvedev.

Textul interzice, de asemenea, orice actiune militara intre semnatarii tratatului, precum si "sustinerea oricarei actiuni sau activitati ce poate afecta in mod semnificativ orice alta parte sau parti ale tratatului". Proiectul mai stipuleaza ca un membru al tratatului va putea cere explicatii referitoare la orice masura legala sau administrativa luata de o alta tara sau organizatie ce "i-ar putea afecta securitatea".

Rusia isi exprima frecvent ingrijorarea fata de initiativele tarilor din NATO si ale Statelor Unite, considerand ca ele aduc prejudicii securitatii ruse.
Initiativa presedintelui rus a avut parte pana in prezent de o primire mai degraba reticenta in lumea occidentala.

Viitorul Tratatului de securitate europeana s-ar putea defini la incheierea summitului OSCE care va avea loc la Astana, anul acesta. NATO este dispusa sa discute initiativa presedintelui rus Dmitri Medvedev privind securitatea europeana si propune desfasurarea discutiilor in cadrul OSCE, insa nu considera necesara semnarea unui acord, a spus, in decembrie 2009, la Moscova, secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen.

Sursa:9AM

Presedintele Traian Basescu a subliniat,miercuri,dupa o intalnire cu omologul sau georgian, Mihail Saakasvili, ca Romania nu sustine proiectul de tratat de securitate europeana propus de presedintele rus Dmitri Medvedev, aratand ca exista deja structuri care sa solutioneze problemele de securitate.

"Nu in ultimul rand, l-am informat pe dl. presedinte Sakaasvili ca Romania nu sustine proiectul de tratat de securitate europeana, propus de presedintele Medvedev, noi considerand ca exista mecanismele care sa solutioneze aceste probleme - in primul rand OSCE si NATO. Nu putem accepta - sau punctul de vedere romanesc este ca nu se poate aseza deasupra acestor structuri internationale si o propunere venita de la Moscova. Avem structuri in care sa discutam securitatea europeana", a declarat Basescu in cadrul unei conferinte sustinute miercuri la Palatul Cotroceni alaturi de presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, relateaza NewsIn.

In cadrul „mesei rotunde” „Politica externa a Romaniei: provocari contemporane si amenintari la adresa securitatii Ucrainei”, politicianul din Odesa, liderul partidului „Rodina” Igor Markov a declarat ca „TAB-ul romanesc poate ajunge la Kiev, fara sa dea de vreun soldat ucrainean”. 

Markov a solicitat restabilirea potentialului militar ucrainean care ar fi intrat in colaps, mai ales in sudul si estul tarii. Politicianul ucrainean a mentionat ca „neutralitatea si independenta arata bine, doar ca toti inteleg ca in lumea contemporana nu exista state independente. Si, ce fel de statut tara nu ar avea, ea tot timpul isi va apara interesele sale politice, excluzand cateva din cele mai mari puteri. De aceea noi trebuie sa ne determinam cu cine mergem si cine impreuna cu noi poate asigura securitatea. In actualele conditii de unii singuri noi nu vom supravetui”.

In final liderul partidului „Rodina” a dclarat ca serviciile speciale ucrainene trebuie sa intrerupa finantarea organizatiilor care se „ocupa cu distribuirea pasapoartelor romanesti si cu propaganda ca Basarabia este teritoriul romanesc”.

Anterior s-a spus ca noua putere ucraineana intentioneaza serios sa se ocupe de securitatea militara din sudul regiunii Odesa si, probabil, sa reinvie bazele militare, care au fost desfiintate in anii de independenta. Este vorba despre Bolgrad, unde era dislocata unitatea de parasutisti, indreptata in perioada Uniunii spre Balcani si Turcia.

Guvernatorul regiunii Odesa Eduard Matviiciuk a declarat ca in timpul apropiat va avea loc o sedinta a Consiliului national de Securitate a Ucrainei dedicat acestei probleme, si pana la finele anului la Bolgrad vor aparea primii militari. Guvernatorul nu a precizat ce trupe si cati, dar conform surselor Ministerului Apararii Ucrainei, in regiune vor fi amplasate un batalion mecanizat intarit care va consta in 600 de militari cu tehnica.

 Sursa:Regnum